Eram lipită de un perete,
Era un galben la fel de stins
Ca și iubirea dintre noi.
Tu erai pe cealaltă parte,
Nu știu dacă era aceiași culoare
Ca și pe partea mea,
Dar eram amândoi.

Era un perete imaginar,
Avea mai multe vânătăi 
Decât sunt pe picioarele mele.
Pentru că arunci cu pumni
Și cu urlete în perete,
După miezul nopții.

Era un perete galben.
Real de data asta,
Atât de real încât puteam trece prin el,
Puteam vedea că tu nu mai ești.
Dar oare ai fost?

Eram lipită de sufletul tău,
De ce a mai rămas din el,
De sufletul ce era
Pe partea cealaltă.

Și mi-am dat seama,
Că de când ai plecat
Are mai multe vânătăi.