E fix, stau cu capul în telefon
și mă gândesc,
la tine,
la noi,
la cum eram,
și nu știu ce să fac.

Încerc să te uit,
să trec peste,
peste tine,
amintiri,
peste tot,
peste mine.

Mă agit.
Te ignor.
Își face apariția un val
de nepăsare,
indiferență,
fericire.

Dar nu mai vine,
și nu mai vii.
Și mă rup,
mă sparg
în mii
si nu mai pot.

Dar mă doare,
și te-am implorat,
dar nu
ca mă iubești,
nu mă rănești,
mă protejezi.

"Ultima chestie pe care o doream, a fost să te fac să suferi."